Lex Luthor - Man of Steel TPB

Asadar, acum e randul volumul Lex Luthor - Man of Steel. Cei doi autori reusesc sa inghesuie in aceasta capodopera de dimensiuni mai reduse, doar 126 pagini, atat o actiune suficienta pentru o banda cu super-eroi, cat si o analiza detaliata a psihicului unuia dintre cei mai cunoscuti villains din comics-urile moderne, Lex Luthor.

Brian Azzarello, cel aflat in spatele cuvintelor varate in gura lui Lex, este intr-o mare forma aici, reusind sa intre "in pielea personajului", dand nastere unui nou Luthor credibil, care reuseste sa te convinga cu logica din spatele rationamentelor sale.

Evident, Luthor este eroul propriei sale povesti, in antiteza cu Supermanul grotesc si cu ochii insangerati creat de Lee Bermejo in stilul sau aparte. Artistul este si el la inaltime aici, folosindu-si toate abilitatile pentru a crea personajele in stilul sau realistic si detaliat, scotand la iveal monstrul din Superman si umanul din Luthor.

Story-ul este unul liniar si simplu, avand in fundal constructia unei noi cladiri de Lexcorp in Metropolis, menita sa simbolizeze speranta (hope) si aspiratiile umanitatii, si crearea lui Hope. SPOILER Prezenta unui cameo din partea lui Bruce Wayne a fost o surpriza extrem de placuta, la fel ca lupta dintre Batman si Superman, plina de dinamism, realism si culori sterse, adecvate unui Gotham bolnavicios.

Azzarello reuseste in a crea un Luthor cu care ajungi sa te identifici pana la un anumit punct, cel mai maret si "perfect" reprezentant al umanitatii, al carei potential nu va fi atins niciodata, in ochii lui Luthor, datorita existentei unui zeu printre oameni.

Este un volum care te uimeste prin claritatea data gandurilor unui om hotarat, dornic sa faca orice pentru a aduce omenirea pe cele mai inalte culmi.

That's all, y'all !

P.S. Albumul nou-nout costa 60 lei. Pentru mai multe informatii, contactati-ma aici sau pe facebook, cautand Benzi Desenate Lilbadmofo Comics.

The Amazing Spider-man - Family Ties TPB

Fiindca timpul nu imi permite sa mai fac recenzii la tot ce as vrea si cand as vrea, am zis ca ma concentrez pe recenzii ale volumelor pe care le am de vanzare. Asa e mai bine pentru toti, me included. Why, you ask ? Eu promovez ceea ce vand, iar potentialii cumparatori sunt mai informati in legatura cu ceea ce cumpara. Daca va faceti griji ca "deteriorez" volumele in timp ce le citesc, don't, fiindca nu citesc volumele pe care le am la vanzare, doar le frunzaresc sa-mi aduc aminte despre ce era vorba prin ele.

 Asadar si prin urmare, sa incepem cu volumul "The Amazing Spider-man - Family Ties", care contine numerele 1 - 3 din Amazing Spider-man Family, precum si Spider-man Fear Itself. In ceea ce priveste numarul de pagini, volumul este destul de gros, avand 152 pagini, ceea ce nu e deloc rau, avand in vedere ca, practic, contine doar 4 benzi desenate.

Insa aici este "smecheria", fiindca nu sunt doar patru. Prima impresie pe care mi-o da volumul este ca reprezinta un fel de continuare Brand New Day a seriei Spider-man Tangled Web, care nu a avut parte de primirea pe care o merita din partea fanilor, in ciuda numelor cunoscute ale autorilor din spatele benzilor desenate ce prezentau evenimente in care Omul Paianjen este doar un nume in fundal, scuza perfecta pentru a se axa pe personaje din periferia universului Spider-man.

Acelasi lucru este valabil si aici, unde creatori precum J.M. DeMatteis, John Arcudi sau Andy Lanning prezinta aventurile ilare ale lui Amazing Spider Ma'am (aunt May) sau Amazing Spider-Monkey, precum si subiecte emotionante, cum ar fi a doua zi dupa moartea unchiului Ben.

Desi toate sunt captivante in felul lor, benzile scrise de DeMatteis ating iar o coarda sensibila, prezentand alte laturi ale lui Peter Parker in interactionarile sale cu May din copilaria sa, precum si cu Man-Thing din "Fear Itself".

That's all, y'all !

P.S. Albumul nou-nout costa 40 lei. Pentru mai multe informatii, contactati-ma aici sau pe facebook, cautand Benzi Desenate Lilbadmofo Comics. 

Adventures of Superman 5

     Because i was impressed by the simple and touching story told by J.M. DeMatteis in issue four of Adventures of Superman, I decided to keep following this series. Thus, I went ahead and read issue five, and i must say that the quality is still there, although it has different creators.
     Issue five is a collaboration between writer Joshua Hale Fialkov and artist Joelle Jones. While the first is a name i keep seeing pop up more and more in the news, especially after the incident regarding his departure from the two Green Lantern books he was supposed to begin writing, "Green Lantern Corps" and "Red Lanterns", i must admit i'm not familiar with Joelle Jones's work. After a quick search, I found out that she did quite a lot of work, mainly for Vertigo and Oni Press.
     The issue starts with a conversation between Lois and Clark in the newsroom of Daily Planet, which ends with a contest between the two of them to deliver the best story from a dog show in town. As Clark puts it, "A great reporter can find a story anywhere."
     This is a different Superman than the one presented in the previous issue. While in issue four, the focus was on Superman, on his fears and doubts, the spotlight in this one is on his alter-ego, reporter Clark Kent.
Gone are the weaknesses, that Superman being replaced by a confident Clark focused on winning this bet.
     Considering the title of this issue is "Slow News Day", you can assume, even from early on, the direction in which this story is heading and the fact that the title is supposed to be ironic. The "slow" day for Superman gives way to an action packed bonanza, in which the reader gets the sense that everything bad that can happen that day, actually happens, preventing Clark from getting the scoop.
     I found remarkably funny the way in which he deals with the menacing Toyman, in the split of a second, getting him from the safety of his robot-ducky to a bunk bed behind bars. Of course, this raises the question: "If he can defeat his villains that easily, why doesn't he ?"
     The writing isn't exceptional, but Fialkov manages to portray a gullible Clark, a boy scout completely focused on winning the bet, that he doesn't see the big picture. it Also, I noticed Fialkov's little nod to one of Superman's real life parents, Joe Shuster, naming the building housing the dog show after him.
     Instead, the art is top notch, Jones delivering dynamism to the action sequences and a lot of emotions through the characters faces. Although i'm not too keen on her Superman, and found the page wasted with Superman staring at the reader as pointless, she draws a human Clark which reminds me of Christopher Reeves, and that can't be a bad thing.

Adventures of Superman 4

     As i'm sure you already know, Adventures of Superman is a digital first series meant to showcase stories and adventures of The Man of Steel that are not connected to the current New 52  continuity. Thus, a lot of new writers and artists are permitted to let loose on this series, people who, otherwise, maybe wouldn't get a chance to play with ol' Clark.
     This is the my first taste of this series and i must say i'm pretty impressed. Being a comic book created for the digital space, it's best to be read in landscape mode, like Injustice: Gods Among Us, another digital comic published by DC Comics.
     This is a stand alone issue, created by the very talented people in the comic industry. It's written by J.M. DeMatteis, who is one of my favorite Spider-man writers, the man behind "Kraven's Last Hunt", one of the most serious und underrated Spidey stories. Two other famous names are on art duty, with layouts by Giuseppe Camuncoli, who came up on my radar during Jonathan Hickman's run on Fantastic Four, and finishes by "the legend" Sal Buscema, who i'm sure does not need a presentation.
     The story starts with a proud Superman, pondering on his abilities and the good he brings in the world. As always, DeMatteis uses introspection to deliver important insight into Clark's psyche, presenting us with a man who has fears regarding his role in humanity's development.
     As the story unfolds, we see that a man has been following him, being present at every incident he resolved, showing up even in his Fortress of Solitude. His fears are brought to the surface by this man, who seems to know exactly what words to say in order to make Superman doubt himself right before he swoops into action to save Earth from an alien invasion. This man's role in the story seems unclear, as we cannot discern if he is a friend or foe.
     In a few repetitive panels, we get to see Clark's failure, time and time again. It's a simple, yet effective way, to show the utter force of the enemy he's facing. Only after the man shows up, delivering a speech about the ideals that Superman embodies, he manages to pick himself up and go on.
     Our Superman manages to save the day, only to awake into a a new world. We learn that everything was a kind of virtual reality created in the future, a "ride"in an amusement park, meant only to give the user "the Superman experience".
     It's a simple, yet emotional issue. DeMatteis resorts to his strengths, showing us a human Superman, one that has doubts about his role in the world. Concerning the art, it seemed a bit rush, maybe because it was a mix of two different styles. I didn't particularly like the emphasis on the repeated panels, considering the fact that they occupy almost 2 pages out of a 22 pages comic, but i understand the reason they went this way.
     If it's goal was to make me want to read more of the "Adventures of Superman", then it succeeded in spades !

Sex 1

  Sa incepem cu evidentul. Da, este o banda desenata despre sex. Duh, ar trebui sa ne prindem usor de subiectul ei, avand in vedere titlul. Nu, nu este deloc ceea ce va asteptati, avand in vedere titlul. Scenaristului Joe Casey ii place sa se joace cu asteptarile noastre si sa creeze un comic ce reuseste sa fie destul de interesant pentru a-mi dori sa-l urmaresc in continuare.

     Cum spuneam, aceasta este o banda desenata creata de Joe Casey, impreuna cu Piotr Kowalski. Acesta din urma este un nume relativ necunoscut pentru mine. Dupa ceva cautari, am gasit ca s-a ocupat de arta si la "Malignant Man" de la editura Boom, daca aceasta va spune ceva. Mie, nu.
     Foarte pe scurt, banda pare un amalgam interesant intre Batman (sau poate Iron Man, daca ma gandesc mai bine), Daredevil si alte benzi precum The Boys, cu o arta ce pare influentata de Frank Miller. Nu suna atat de rau, nu ? Totusi, prezinta destule elemente cvasi-orginale pentru a rezulta ceva intrigant.
     Asadar, primul numar incepe destul de simplu, cu intoarcerea personajului principal, Simon Cooke, precum si a noastra, in orasul Saturn City, un oras pe care acesta l-a parasit pentru a se regasi dupa ce a renuntat la viata de super-erou mascat. Secventele din prezent se intretaie cu panel-uri din trecut, o tehnica pe care o regasim in intreaga banda. Din fericire, culorile deschise si stridente ale prezentului contrasteaza cu paleta stearsa folosita in aceste secvente, asa ca nu exista riscul de a ne pierde sau a deveni confuzi.
     In timp ce acest inlocuitor de Bruce Wayne afla ca orasul a ajuns in haos de la retragerea sa, actiunea se muta asupra catorva dintre inamicii acestuia care au preluat controlul asupra orasului. Unul dintre ei este enigmaticul "Old Man", care imi aduce aminte de un Yellow Bastard varstnic.
     Eroul nostru decide sa inspecteze zona rau-famata a orasului, pentru a... Hmmm... De ce merge incolo ? Buna intrebare, insa nu stiu sa va lamuresc. Tot ce e posibil sa fi mers incolo pentru a se "descarca", fiindca da impresia unei persoane reprimate, care isi curma pornirile din fasa si nu cedeaza ispitei oferite de "carnitza frageda". Probabil, asta e si ideea. Apropo, aici este unul dintre cele mai funny paneluri din toata banda. Nu ca ar fi multe sau ceva, dar am ras ca dementul cand am vazut "femeia" cu barba mai mare ca a mea. Nu ca as fi invidios sau ceva, dar nu stiu ce cauta fatuca asta cu o barba Alan Moore intr-un cartier gen Red Light District. Eu inteleg ca vrei sa sugerezi ca devianta e la ea acasa aici si locul asta e Sodoma sau Gomora 2, dar come on ! Poate va da nastere unei alte reactii la voi, dar eu am ras ca prostul multa vreme.

     In fine, sa trecem la sex, ca doar asta vrem sa vedem. Dupa vreo 14 pagini de preludiu, ajungem si la felul principal, protagonistul nostru delectandu-se cu un show lesbian in privat. Daca pana acum nu eram sigur de ce a fost ales domnul Kowalski sa ilustreze banda, acum devine "oh so obvious". Femeile sale incita si debordeaza de sexualitate, parca facandu-ti cu ochiul si intrebandu-te "iti place ?" V-am lasat si voua o mostra mai inocenta, pentru a va face o idee la ce ma refer.
     Si aici, "actiunea" din prezent este doar un pretext pentru a prezenta cateva informatii din trecutul lui Simon, afland, astfel, motivul din spatele deciziei sale de a renunta la viata de justitiar mascat.
     Numarul se termina cu un cliffhanger care lasa de dorit, dar nu cred ca este foarte important. Banda a realizat ceea ce si-a propus, dandu-le o portie bunicica de "sex", destul pentru a dori sa ne intoarcem for more.
     Mai degraba merita mentionat discursul pompos ce urmeaza dupa banda, in care scenaristul Joe Casey raspunde la cateva dintre intrebarile viitorilor cititori in timp ce isi umfla egoul si isi da o importanta prea mare, parca sperand ca fanul de bd ce ar citi comicul a uitat ce a mai creat in trecut. Sa va explic la ce ma refer. Casey ridica in slavi curentul alternativ de super-eroi care prinde aripi la edituri precum Image sau Dark Horse, in timp ce deplange starea actuala din benzile celor doua companii mari (DC si Marvel). V-am lasat si aici o mostra din bs-ul lui. Spre deosebire de modul direct in care isi batea joc de aceste doua edituri in o alta creatie de-a sa, "Butcher Baker: The Righteous Maker", in ciuda faptului ca domnul Casey a lucrat si colaboreaza in continuare la creatii Marvel precum Ultimate Spider-man, acum o face mai voalat, aruncandu-se in tabara creatorilor independenti care "do superfiction better than they do". Ipocrizia asta...
     In orice caz, merita citita. Hai sa zicem si o nota, un 7/10, because it raises my interest. Hehe... raises. Get it ?

Jupiter's Legacy 1

     Inainte de toate, am sa incep prin a spune ca nu sunt cel mai mare fan Mark Millar. Are un stil bizar, in care se bazeaza prea mult pe secvente socante si controverse in creatiile sale pentru a fi pe gustul meu. Sunt doar artificii menite sa distraga atentia de la ce se intampla. Daca ma gandesc bine si rapid, cred ca mim-a placut doar Superman: Red Son si Old Man Logan din tot ce am citit iesit din mainile/creierul lui. Cine stie, poate nu mi-au ajuns mie prin fata ochilor prea multe benzi desenate ale caror scenarii sa-i apartina.
     Asadar, nu ma asteptam la prea multe din primul numar din seria Jupiter's Legacy, desenata de Frank Quitely. Din cate stiu, aceasta nu este prima lor colaborare, cei doi creand, la un moment dat, si un run din Authority, pentru care au primit si un Eisner. Fiindca nu am citit Authority, nu intentionez sa ma pronunt asupra acelei benzi.
     Nici nu stiu cu ce sa incep. Nu am sa disec toata banda, fiindca nu merita. Millar lasa de dorit, din nou, ca scenarist. Nici macar Quitely nu pare sa dea tot ce poate in acest numar. Parca ar fi fost grabit sau ceva de genul, fiindca nu se implica destul in liniile sale. Lipsesc din detaliile cu care ne-a obisnuit in colaborarile sale cu Morrison, de exemplu. Cu un scenariu de calitate, Quitely devine un "scriitor vizual", pictand activitati si personaje uluitoare. Insa aici, cu ce a avut la indemana...
     Totusi, sa nu ma aventurez prea departe. Hai sa o iau cronologic. Totul incepe cu "inceputul", adica cu un domn Sampson obsedat de a gasi Mecca, o insula care ii apare in vis, chemandu-l la tarmul sau paradiziac. Doar asa va reusi sa salveze "cea mai mareata" dintre natii din prapastia economica adusa de Marea Depresiune. Cred ca nu trebuie sa va spun ca este vorba de the good ol' US of A. Millar nu ne dezamageste, dand dovada de un patetism exagerat care trece dincolo de limitele bunului simt prin modul prin care ne descrie singura natie de pe Terra binecuvantata de Dumnezeu, mai presus decat toate celelalte tarisoare bolsevice si preacurvitoare. In cazul in care nu se vede prea bine ce scrie, va citez: "America was the greatest idea in human history." Mda... De aici, mi s-a cam acrit instant de tot. Daca aveam banda in mana, as fi aruncat-o naibii  dupa caine, care s-ar fi intrebat ce mama naibii m-a apucat.
     Din pacate, prostia propagandista nu se incheie aici. Edenul nostru pierdut ii vorbeste lui Sampson. Din pacate, asta nu e partea cea mai bizara, ci faptul ca ii sopteste vorbe dulci de iubire adresate Hamericii. Nu era Sampsonica destul de batut la cap cu al lor "trei culori cunosc pe lume", mai vine si insulica sa le dea de mancare piticilor lui. Insula, ahem, "it likes what we represent and doesn't want America to fail." Haide, bre ! Mai lasa-ma cu cacaturi si beshini din-astea. America nu e Promised Landu sacru ce trebuie protejat si ocrotit de comunismul imputit sau alte urgii satanice. Bitch, please !
     Sa mai vedem... Banda este foarte haotica, si nu reuseste sa faca ceea ce ar trebui sa faca orice prim numar: sa prezinte un story coerent, cu personaje cat de cat interesante pentru a ma face sa cumpar si numarul urmator, si sa introduca un villain. Pai, aici nu reusesc nici macar sa-mi dau seama cine sunt personajele principale, fiindca actiunea din comic este impartita pe trei planuri: unul in trecut, la originea super-eroilor, si alte doua in prezent, unde reflectorul este atintit asupra Vechii Garzi de super-eroi si progeniturilor acestora, care par multumiti doar sa frece menta, desi sunt convins ca actiunea se va axa pe ei in continuare (Asta imi spune instinctul meu de fata mare si NU are nicio legatura cu faptul ca pruncii super-eroilor sunt pe coperta principala).
     Pe scurt, nu imi place. Bine, nu as merge atat de departe incat sa sustin ca este un comic prost, insa este... neinteresant si sec. Personajele principale (oricare ar fi ele) sunt anoste si nu iti trezesc deloc interesul. Nu iti pasa de soarta lor, oricare ar fi aia. Cliffhangerul de la finalul comicului este de-a dreptul stupid si, desi scopul sau e sa te faca sa-ti doresti a afla ce urmeaza, nu reuseste sa-si atinga obiectivul. Banda dezamageste si iti lasa un gust amar in gura. Singurul lucru bun aici este grafica, desenele domnului Quitely care, desi nu este in forma de zile mari, tot reuseste sa produca o banda peste marea majoritate a celor produse pe banda rulanta de marile edituri.

Nota: Doi pentru scenariu si un opt pentru grafica, deci 5/10. Sa vedem cum va continua seria !

First post ! Witchblade - Day of the Outlaws 1

     Deci, mintea mea bolnava a zis ca incearca si niste recenzii la benzile desenate ce-mi trec prin mana/prin fata ochilor pe monitorul meu destul de micut. Asadar si prin urmare, hai sa incepem cu ce avem la dispozitie, albumul Witchblade - Day of the Outlaws 1 scrisa de Joshua Hale Fialkov si desenata de Nelson Blake II si Dave McCaig. Nu stiu cum sa va spun, dar singurul nume cat de cat cunoscut dintre cele trei este al lui Joshua Hale Fialkov, care parca scrie cate ceva pentru DC Comics, dar e posibil sa ma insel. In orice caz, daca mie nu imi spune nimic, slabe sanse sa va zica voua ceva (da, in caz ca va intrebati, mi's tare destept).
     Asadar, sa incepem minunata banda desenata ! Stiu ca abia asteptati ! V-ati tot holbat la coperta benzii, asa ca va asteptati la multa actiune cu tanti tzatzoase, dar fara mamelotzi. Asta este, cred ca va multumiti si cu sanishorii astia ! Nu uitati, ar putea fi mai rau !
     Asadar, este frig si iarna in Colorado, Statele Unite ale Americii. Evident, lucrul asta nu e deloc evident decat daca ti se spune mura in gura ca e iarna, fiindca nu ti-ai fi dat seama deloc din desene. Ce, nu ma credeti ? Nah, mah, holbati-va ! Daca asta arata a anotimpul cu numarul patru, io imi mananc  basca NY Yankees pe care mi-o veti cumpara voi ca s-o pot manca (Ummm... Sigur o mananc. Serios ! Doar cumparati-o !)
     Deci, am stabilit momentul la care se petrece actiunea, precum si locul. Ar trebui sa avem si un personaj principal, nu ? Dupa coperta mirifica, ar trebui sa ne asteptam la lucruri bune *wink, wink* Ma intreb, oare ce face tanti Witchblade ? Sigur este ocupata luptandu-se cu ceva nene rau, dandu-i tot ce poate ! Ummmm... Aparent nu, sigur senora fara mamelotzi tocmai a terminat de kicking arse netoti care i-au deranjat sufletzelul pasnic, fiindca prima imagine a eroinei este una cu dansa in cada, spalandu-si linistita jegul dintre degetele de la picioare. Evident, cei trei sani ai Satanei cu magie alba (sigur acu' v-ati pus sa numarati pe dansii) sunt prezenti si aici, impingand "povestea" la inaintare. Ei, ce sa faci ? Trebuie sa ai macar la ce sa te uiti nitel, asa, pe fuga, ca doar sigur nu ai saliva la asa ceva. Pare mult prea happy cand se uita la vibratoru cela old-school, so you know... *wink, wink*
     Ca sa nu apuci sa-ti umble mintea prin coclauri si sa revii la realitatea cruda, brutala si urata din lumea manuitoarei (hehehe), repede apare si un antagonist. Din prima vedere iti dai seama ca este un simplu putzer, un Gigi Contra care habar nu are de mnika. In primul rand, the dude este un simplu nene pistolar. Ce Dumnezaii lui Thor si Odin sa-i poata face la manuitoarea asta ocupata ? Bine, ne dam seama rapid ce ar vrea sa-i faca, ca doar a venit dupa "what's mine". God darn it, cat de subtili sunt...
      Nu stiu cum sa va spun decat cu multa durere in suflet ca al nostru Clint Eastwood doreste a o intepa neincetat cu al sau bat incins. What ?! How dare he ! Za mujer este neprihanita, pilgrim, ya' hear ? Face si pe libidinosu', dar damn ce mustata de 80's porn star are !
     Sarim peste partea evidenta, unde asta face ce face si il cafteste a la Chuck Norris style. Deh, senorita este invincibila ! M-a amuzat teribil amenintarea  seaca si aruncata la stou, cum ca "ii va taia ceva". Ce sa ii taie, batul de care fugea mai devreme ca arsa ? Interesant, avand in vedere ca, pentru a i-l taia, ar trebui sa puna mana pe el. Aparent, acu' nu o mai deranjeaza deloc ideea.
      Anyways, moving on ! Sa nu credeti ca se intampla prea multe in banda asta si sar io peste partile interesante. Serios, asa ceva nu ati gasi aci nici daca ati cauta cu telescoapele NASA. Desi nu avea nicio treaba acol, un popa intra si ti-o prinde pe asta mica in actiune, manuind acolo. Slujitorul lui Doamne Doamne, speriat, incepe su sudalmi, ca CICA, a intrat Satana in fatuca asta. Aparent za hombre care-i homey cu INRI nu o auzit de magie alba, ca doara n-o fi printesa noastra una din alea ce primesc ordine de la Stapanul Cazanelor. Speriat, aista i-o facut reclama proasta la mujer, asa ca, saracuta, e obligata sa paraseasca orasul iarna. Ma repet, IARNA. Va dati seama cat e de tragica situatia ? Nu putea fi mai negru dracu acilea decat daca ar fi plouat, ca doar toti stim ca daca ploua, ceea ce se intampla este trist. Clisee much ?
     E funny ca nu exista nimic ce sa impinga actiunea forward. Chiar in urmatorul panel, il vedem pe al nostru pastor mandru alergand de zici ca uitat zama pe aragaz si butelia deschisa. Cum ii lumina in casa, i-o fi fost teama sa nu sara in aer. Va dati seama ce-l pizdea apoi G O D daca il sarea beserica in aer ? But NOO, al nost pastorica are grija de un copchil, iar astfel aflam ca, totusi, nenea nu e chiar atat de rau. Adica, vrea sa salvezi pruncu cela ce clar sufera, ca doar Sutana-man ii zice sa se hodineasca. Nu vreau a fi pervers, dar sa se fi grabit inamicu' lu' Al Cu Coarne fiindca a gasit prezervative pentru altarboy-ul ce-l astepta ? Gruesome...
     Tot gruesome e si faptul ca saracu' om e intrerupt de la his sexual-healing de catre un nene care acu' sigur este trimisul lu' Satana. Mai devreme nu era sigur, desi i-o cam dat in freza verbal lui Witchbladeritza, dar acum este 100 percent positive. Aham. Yup, no doubt about it. Din pacate, e doar Za Darkness pe un cal. Mah, nu stiu io multe despre Darkness, ca nu prea sunt multe de stiut, fiindca e un comic care imi cam jigneste inteligenta, dar aista putea sa inventeze/creeze aproape orice din "intunericu" lui. De ce mama frasului nu si-o facut un cal awesome ? Chiar trebuia sa aiba o martzoaga obisnuita, care arata a "asin evil" (mi-am dat seama ca nu-i de partea luminii dupa uochii lui spooooooky). Nah, admirati si voi !
     Partea proasta e ca deja incepe sa ma plictiseasca rau ditat. Popa pleaca din oraselul fantoma care este atacat de Darkness. (Asta cauta femei, dar pare cam stupid cand nu ai prea vazut asa ceva pana acum in tot oraselul.) Ajunge in padure, unde se trezeste brusc si dintr-odata intr-un cocon sau ce blastamatie o mai fi si wigwamul Vrajitoarei noastre. Ma amuza ca amu omu nost nu mai are nicio problema sa isi incalzeasca ale sale coitze sfintite in cortul "crescut" din Witchblade. Habar n-am ce si cum a aparut coifu cela KKK verzui in padure, dar vad ca nici pe preot nu-l prea intereseaza.
     Popa ii tine ceva speech or somethin', dupa care eroina se pune pe treburi eroice. Trecem la nenea Darkness care e un fel de Pimp Daddy pistolar, stand pe tronul lui de pimp cu beuturica sa de pimp, facand comentarii de pimp. Ca sa intelegeti, nici 50 Cent in vremurile sale bune nu era atat de PIMP. Nu exista cuvintele in niciunul din dictionarele limbilor pamantene care sa poata exprima cat de cat accurate nivelul de badass al omului alb, ce shade pe al sau scaun portabil. (Daca tot e facut din Darkness, oare putea sa-si faca si o olita pe care sa-si descarce si el neste treburi ?)
     Ce urmeaza ? Nu cred ca mai are rost sa va explic, fiindca e destul de usor de ghicit: Manuitoarea isi manuieste mai bine puterile decat manuitorul de sex masculin, dandu-l astfel jos de pe tronul sau (nu stiu daca v-am spus asta, dar statea ca un pimp pe el), batandu-l la poponeata si trimitandu-l acasa la mamicutza lui eeeevil, dar fara creaturile pe care le-a conceput el (imaculat ?) din intuneric. P'astea le tinem, fiindca desi mandra noastra este o eroina, asta nu inseamna ca nu poate sa se razbune pe natafletii care ti-au cam trimis-o la plimbare din oras. Vedeti voi, asta e dreptate, bre ! "Ce, ma dati afar' ? Las ca nu va uit, ciocoflenderilor ! Cum pun mana pe niste creaturi demonice, vi le si arunc in spinare, sa va rontaie putintel !" Ca deh, evident, pedeapsa este clar proportionala cu infractiunea comisa. Va dati seama cati demoni din-astia mititei ar lansa tiganii, daca ar putea, de fiecare data cand sunt "rugati" sa plece din cate vreun orasel european ?

     In fine, sa revenim la demonii nostri. Dansa sare in sa si calareste into the sunset, lasandu-i pe localnici sa crape fiindca au indraznit sa o suspecteze de vrajitorie. The End.

Fuck me Hesus, nici nu stiu ce nota sa-i dau... M-am distrat prea mult citind-o la misto ca sa nu ii dau macar un 3 din 10. Stupida, absurda, dar macar e pretty.